Házkalkulátor kisokos

Örömmel szeretnénk veletek megosztani a legfrissebb és a piacon egyedinek számító fejlesztésünket: a faszerkezetű házkalkulátorunkat. Ez az innovatív eszköz lehetővé teszi, hogy egyszerűen és hatékonyan elkészítsd a saját, személyreszabott árajánlatodat, ha faház építésére készülsz. A faszerkezetű házak építése új lendületet kapott az elmúlt években. Azok, akik egyedi, környezetbarát és gyorsan felépíthető otthont szeretnének, egyre inkább a faházak felé fordulnak. A tervezés és az árkalkuláció bonyolult folyamat lehet, így jön képbe a legújabb faszerkezetű házkalkulátorunk, amely segít eligazodni a használatának világában.

Ezen kisokos célja, hogy megkönnyítse a kalkulátor használatát, amely jelmagyarázatként és használati útmutatóként egyaránt szolgálhat, ha nehézség merülne fel a használata során.

Földszint:

A földszint az az emelet vagy szint az épületen belül, amely a földszinttel érintkezik, vagyis a talajszinttel. Általában ez az alapvető szint, amely a legkönnyebben elérhető az épületből, és gyakran tartalmazza az olyan központi helyiségeket, mint a nappali, étkező, konyha vagy más funkcionális terek.

Emelet:

Az “emelet” az épület egy olyan szintje, amely a földszint felett helyezkedik el. Gyakran említik második emeletként is.Egy emeletes ház esetén az emelet a földszint felett az első olyan szint, amely magasabban található, míg többemeletes épületeknél (pl. irodaházak, lakótoronyok) több emelet is lehet.

Tető:

A “tető” az épület felső része, amely védi az épületet az időjárási viszontagságoktól és a külső környezeti hatásoktól, valamint meghatározza az épület külső megjelenését. A tető fontos része az épület szerkezetének és tervezésének. A kalkulátorunkban három különböző tetőtípust említünk:

Sátortető

A sátortető olyan tetőszerkezet, amely a tető vonalát ívesen emeli fel a középpont felé, és mindenik oldalon lejtős. Ez a tetőforma íves vagy hajlított kialakításának köszönhető, amely általában egyetlen, központi gerendán vagy csúcsánál támogatott.

Lapostető

A lapostető olyan tetőszerkezet, amely minimális vagy alig észrevehető lejtéssel rendelkezik, így gyakorlatilag “laposnak” tűnik. Bár a neve “lapos”, a lapostető valójában enyhe lejtéssel rendelkezik, hogy lehetővé tegye a csapadékvíz lefolyását és elvezetését.

Több törésű tető

A több törésű tető olyan tetőszerkezet, amely több lejtésű, vagy más néven több síkkal rendelkező tetőformát jelent. Ez a tetőforma olyan háromdimenziós szerkezetet hoz létre, amelynek több lejtése van különböző irányokba, ami összetett és érdekes megjelenést eredményez az épületen.

Alsó födém:

Az “alsó födém” egy olyan szerkezeti elem az épületben, amely a földszint és az első emelet között elhelyezkedik és határolja a tereket egymástól. A belső födémek fontosak az épület funkcionalitása és szerkezeti stabilitása szempontjából.

Felső födém:

A “felső födém” az épület legfelső emeletén elhelyezkedő szerkezeti elem, amely az épület tetejét (tetőteret) határolja a legfelső szint alatt. A felső födém fontos szerepet tölt be az épület szerkezetében és funkcionalitásában.

Földszinti külső falak:

A földszinti külső falak az épület alapvető szerkezeti elemei, amelyek elválasztják az épület belsejét a külső környezettől, és támogatják az épület súlyát és stabilitását. Ezek a falak fontos szerepet játszanak az épület hőszigetelésében, vízhatlanságában és védelmében.

Földszinti belső falak:

A földszinti belső falak az épület belsejében található szerkezeti elemek, amelyek elválasztják és meghatározzák a belső tereket a földszinten. Ezek a falak fontos szerepet játszanak az épület szerkezetében, funkcionalitásában és esztétikájában.

Földszinti falak:

A földszinti falak magassága az épület tervezésének és funkciójának függvénye, és változhat az építészeti stílustól, az épület rendeltetésétől és az elvárt belső tér kialakításától.

Emeleti külső falak:

Az emeleti külső falak az épület felső szintjein található szerkezeti elemek, amelyek elválasztják az épület belső tereit a külső környezettől és biztosítják az épület stabilitását és védelmét.

Emeleti belső falak:

Az emeleti belső falak az épület felső szintjein található szerkezeti elemek, amelyek elválasztják és meghatározzák az egyes helyiségeket és funkcionális területeket az emeleteken belül.

Emeleti falak magassága:

Az emeleti falak magassága az épület tervezési és funkcionális szempontjaitól függ, és több tényező is befolyásolhatja. Általánosan elmondható, hogy az emeleti falak magassága általában kisebb lehet, mint a földszinti falaké, de ez változhat az épület stílusától, rendeltetésétől és a tervező preferenciáitól függően.

Reméljük, hogy ez a bejegyzés hasznos útmutatást nyújtott a faszerkezetű házkalkulátor használatához és az építkezési tervek elkészítéséhez. Ne feledd, hogy a kalkulátor csak egy eszköz az építési folyamatban, és számos más tényezőt is figyelembe kell venni az építkezés során.

Ha további kérdéseid vannak a kalkulátor használatával vagy az építkezéssel kapcsolatban, ne habozz megkeresni bennünket a 0756 077 663 telefomszámon, de írhatsz bátran a home@celiqum.ro email címünkre is. Szívesen segítünk válaszolni és támogatni az építkezéssel kapcsolatos döntésekben.

2024: Munkatelep megszervezése Romániában

A ház építését megelőzően a teleknek tisztának kell lennie. Az építési munkák költsége nagyban függ a telek méretétől: minél nagyobb, annál több munkaóra és ennek következtében magasabb költségek várhatók. Emellett gondoskodni kell arról, hogy az építőgépek könnyen hozzáférjenek a területhez, mivel bármilyen speciális intézkedés az ekskavátorok és más eszközök szállítására további költségeket vonhat maga után.

A telek talaja szintén meghatározó szerepet játszik a költségek tekintetében. Kerülni kell a kőzetes vagy túl lágy talajú területeket. Az agyagos vagy lágy talajú területeken több földmunkára lehet szükség ahhoz, hogy elég szilárd talajt találjunk a ház alátámasztásához. Ha a talaj túl lágy, további erőfeszítésre és pénzre lehet szükség.

Ha tervezel egy sziklás területen házat építeni, készülj fel az ásás költségeire. Ugyanúgy, mint más építéseknél, figyelembe kell venned azokat az építési lépéseket, amelyeket magad is elvégezhetsz. Egyetlen munkást és egy gépet is alkalmazhatsz. Ebben az esetben felelősséggel kell lenned az anyagok szállításáért, a munka felügyeletéért, a munkaórák végrehajtásáért és a teljes tervezésért. Ha ez nem hangzik túl jól, alkalmazhatsz egy vállalkozót, aki vállalja a fent említett felelősségeket.

Egy építési terület szervezése akkor történik, amikor egy új építkezés kezdődik, és magában foglalja a következőket:

  • Az időbeni szervezés a szükséges építési anyagokkal;
  • Az anyagok tárolása a területen kijelölt helyen;
  • Az építéshez szükséges eszközök, berendezések és gépek beszerzése;
  • A szükséges személyzet biztosítása az építés végrehajtásához;
  • A munkások elszállásolása kijelölt helyeken (hálóterem, barakk, konténerek) – ahol a kényelem és higiénia biztosított;
  • Az étkezések és zuhanyzók biztosítása – ebben a szakaszban minden higiéniai szabálynak meg kell felelni.

Amikor elkezdődik a terület szervezése, meg kell oldani az alábbi közművek kérdését:

  • Víz – elengedhetetlen a munka során, és betonkeveréshez, ragasztókhoz stb. használják. Elérhető a helyi vízhálózathoz csatlakozva, ha az a területen található, vagy egy kis mélységű kutatásból származó szivattyúval;
  • Elektromos energia – a gépek üzembe helyezéséhez szükséges;
  • Mellékhelyiség – a munkások higiéniájához szükséges, ezt a problémát legegyszerűbben úgy oldhatjuk meg, hogy ökológiai típusú konténerekben bérelünk hordozható WC-ket.

Az építési terület elérhetőségének és védelmének kérdésével kapcsolatban ajánlott körbekeríteni, biztosítani az őrzést és könnyen hozzáférhetővé tenni a különböző építőgépeket és szállító járműveket. Az építési területen végzett munkák során természetesen sok hulladék keletkezik. Ezért a munkálatok után a maradék hulladékot egy speciális területen kell összegyűjteni, amíg az építés be nem fejeződik.

A munkák befejezése után ezeket a hulladékokat a helyi szemétszállító cég gyűjti össze és szállítja el egy erre a célra kijelölt helyre.

A kijelölt építési terület táblája

A munkaterület szervezésének megkezdésekor gondoskodni kell a munkaterületi tábla felállításáról, amely a következő részleteket tartalmazza:

  • Az építési cél és cím neve;
  • A kedvezményezett adatai;
  • Az építő adatai;
  • A főtervező; területi tábla
  • Az építési engedély száma;
  • A munkák végrehajtásának határideje;
  • Az építés kezdetének dátuma.

2024: organizarea de șantier

Înainte de a începe construcția propriu-zisă a casei, terenul trebuie să fie curățat. Costul lucrărilor de construcție depinde în mare măsură de dimensiunea terenului: cu cât acesta este mai mare, cu atât vor fi mai multe ore de muncă, implicit și costuri mai mari. În plus, trebuie să te asiguri că utilajele de construcții pot ajunge cu ușurință la terenul respectiv, întrucât orice aranjament special pentru aducerea excavatoarelor și a diferitelor echipamente vor atrage costuri suplimentare.


De asemenea, solul terenului are un rol important asupra costurilor. Terenurile cu un sol stâncos sau excesiv de moale trebuie evitate. În zona unui sol argilos sau moale va fi necesară efectuarea mai multor lucrări de excavare pentru a găsi un sol suficient de tare pentru susținerea casei. Iar dacă solul este prea moale, este posibil să trebuiască să recurgi la adăugiri, pe scurs, mai mult efort și mai mulți bani.


Iar dacă intenționezi să îți construiești casa pe un teren stâncos va trebui să fii pregătit pentru costul excavării. La fel ca în cazul celorlalte construcții, va fi necesar să iei în considerare etapele de construcție pe care le poți realiza singur. Poți angaja un singur lucrător și doar un utilaj. Caz în care va trebui să fii responsabil pentru transportul materialelor, pentru supravegherea lucrărilor, realizarea orelor de muncă și planificarea totală. Iar dacă asta nu sună atât de bine, poți angaja un antreprenor care să-și asume responsabilitățile de mai sus.


Organizarea unui șantier are loc în momentul în care urmează a se executa o construcție nouă și
cuprinde următoarele:

  • organizarea santierului la timp cu materiale necesare construcției;
  • depozitarea materialelor într-un loc special amenajat pe șantier;
  • aprovizionarea cu uneltele, instalațiile și utilajele necesare construcției;
  • asigurarea personalului necesar pentru executarea construcției;
  • cazarea muncitorilor în spatii special amenajate (dormitoare, baracă, containere) – în care să
    fie asigurat confortul și igiena de care aceștia au nevoie;
  • asigurarea meselor și a toaletelor cu dușuri – în această etapă trebuie să fie îndeplinite toate
    regulile de igiena.


În momentul în care se începe organizarea șantierului, este necesar să fie rezolvată problema următoarelor utilități:

  • apa – indispensabilă în munca pe șantier, aceasta se va folosi în prepararea betoanelor,
    adezivilor etc. Se poate obține prin branșarea la rețeaua de apă locală, în cazul în care aceasta se afla în zona sau printr un puț forat de mică adâncime, dotat cu pompă submersibilă sau cu hidrofor;
  • energie electrica – necesară pentru punerea în funcțiune a utilajelor;
  • canalizare – necesară pentru igiena muncitorilor, această problemă se poate rezolva, cel mai
    simplu, prin închirierea unor toalete ecologice de tip container care sunt vidanjabile.


În ceea ce privește accesul și paza șantierului, se recomandă împrejmuirea acestuia, asigurarea pazei și asigurarea unei căi ușor de accesat de către utilajele de construcții și al mașinilor de aprovizionare. În urma lucrărilor pe șantier, bineînțeles, se acumulează un număr mare de deșeuri. Așadar, deșeurile ramase în urma lucrărilor sunt strânse într-un loc amenajat special pentru acestea, pe șantier, până la finalizarea construcției.

După terminarea lucrărilor, acestea vor fi colectate de către firma locală de salubrizare și transportate într-un loc destinat acestora.


Panoul de șantier


În momentul începerii organizării șantierului trebuie să aveți în vedere și panoul de șantier în care aceasta trebuie să cuprindă următoarele detalii:

  • Denumirea și adresa obiectivului;
  • Datele beneficiarului;
  • Datele constructorului;
  • Proiectantul general;panou organizare
  • Numărul autorizației de construire;
  • Termenul de execuție al lucrărilor;
  • Data începerii construcției;

2024: Este celuloza noua vată minerală?!

Introducere

Industria construcțiilor este în continuă dezvoltare, iar accentul pe eficiența energetică și protecția mediului devine din ce în ce mai important. Izolarea termică a clădirilor joacă un rol crucial în acest proces, iar vata minerală a fost mult timp unul dintre cele mai răspândite materiale izolatoare. Cu toate acestea, în prezent, un nou jucător se pregătește să intre pe piață: izolația termică din celuloză. De ce merită să luăm în considerare această schimbare și de ce putem privi acest pas ca pe o revoluție în izolarea termică a clădirilor?

Protecția mediului și sustenabilitate

Una dintre cele mai notabile caracteristici ale izolației din celuloză este sustenabilitatea. Acest material este fabricat din hârtie reciclată și necesită un consum minim de energie în timpul procesului de producție. Prin urmare, izolația din celuloză are o amprentă ecologică mai mică și contribuie la transformarea clădirilor în structuri mai sustenabile.

Conform unui studiu din 2018, producția de izolație din celuloză generează mai puțin efect de seră decât cea de vată minerală. Astfel, dacă dorim să luăm decizii conștiente în privința impactului asupra mediului în cadrul proiectelor noastre de construcții, izolația din celuloză pare a fi o alegere rațională.

Capacitate de izolare termică superioară

Izolația din celuloză dispune de o capacitate de izolare termică mai ridicată decât vata minerală tradițională. Acest lucru înseamnă că aceasta poate oferi aceeași eficiență termică într-un strat mai subțire. Prin urmare, dacă avem la dispoziție un spațiu mai restrâns sau ne interesează reducerea grosimii pereților clădirii, izolația din celuloză reprezintă o soluție mai bună.

Rezistență la umiditate și permeabilitate la aer

Izolația din celuloză are proprietăți excelente de rezistență la umiditate, ceea ce este crucial pentru performanța pe termen lung a clădirilor. Aceasta rezistă la acumularea de umiditate, reducând astfel riscul de formare a mucegaiului și putrezire. În plus, celuloza permite circulația aerului, contribuind la menținerea unui climat interior sănătos.

Mediu interior mai sănătos

Izolația din celuloză nu numai că este prietenoasă cu mediul, dar poate contribui și la un mediu interior mai sănătos. Vata minerală conține adesea legători chimici și substanțe chimice care pot emana și afecta calitatea aerului interior. Izolația din celuloză, fabricată din materiale naturale, nu produce emisii nocive.

Proprietăți de izolare fonică

Izolația din celuloză are proprietăți excelente de izolare fonică. Prin urmare, nu numai că contribuie la reținerea căldurii, ci și la reducerea nivelului de zgomot. Acest aspect poate fi deosebit de util în zonele în care liniștea este esențială, precum mediile urbane sau încăperile unde liniștea este imperativă.

Gânduri

Schimbările reale în industria construcțiilor apar atunci când tehnologiile și materialele noi devin disponibile, oferind soluții mai eficiente și sustenabile decât alternativele tradiționale. Apariția izolației din celuloză ar putea fi considerată începutul unei revoluții în izolarea termică a clădirilor. Protecția mediului, capacitatea de izolare termică superioară, rezistența la umiditate și îmbunătățirea calității aerului interior – toate acestea sunt motive pentru care merită să ne gândim la înlocuirea izolației din vată minerală cu izolație din celuloză. Viitorul în industria construcțiilor depinde de deciziile conștiente și durabile pe care le luăm astăzi.

2024: a cellulóz az új kőzetgyapot?!

Abból kiindulva, hogy az építőipar folyamatosan fejlődik, egyre nagyobb hangsúlyt fektetünk az energiahatékonyságra és környezetvédelemre. Az épületek hőszigetelése kiemelten fontos szerepet játszik ebben a folyamatban. A kőzetgyapot régóta a legelterjedtebb szigetelőanyagok egyike volt, azonban napjainkban egy új szereplő készül betörni a piacra: a cellulóz szigetelés. Miért érdemes elgondolkodni a váltáson, és miért tekinthetjük ezt a lépést az építészet hőszigetelési forradalmának?

Környezetvédelem és fenntarthatóság

A cellulóz szigetelés egyik legkiemelkedőbb tulajdonsága a fenntarthatóság. Ez a anyag újrahasznosított papírból készül, és a gyártás során minimális energiát igényel. A cellulóz szigetelés tehát kisebb környezeti lábnyommal rendelkezik, és hozzájárul az épületek fenntarthatóbbá tételéhez.

Egy 2018-as tanulmány szerint a cellulóz szigetelés gyártása kevesebb üvegházhatást okoz, mint a kőzetgyapoté, hiszen az előállítási energia jóval kevesebb a cellulóz esetében. Tehát, ha környezettudatos döntéseket szeretnénk hozni az építkezéseink során, a cellulóz szigetelés ésszerű választásnak tűnik.

Magasabb hőszigetelőképesség

A cellulóz szigetelés magasabb hőszigetelőképességgel rendelkezik, mint a hagyományos kőzetgyapot. Ez azt jelenti, hogy kisebb vastagságú rétegben is ugyanazt a hőszigetelő hatást el lehet érni. Tehát, ha kevesebb tér áll rendelkezésre, vagy fontos számunkra az épület vékonyabb falai, a cellulóz szigetelés jobb megoldás lehet.

Párazáró és légáteresztő

A cellulóz szigetelés páratűrő tulajdonságokkal rendelkezik, ami nagyon fontos az épületek hosszú távú teljesítménye szempontjából. Ellenáll a párafelhalmozódásnak, csökkentve ezzel a penészképződés és rothadás kockázatát. Emellett a cellulóz lélegzik, ami lehetővé teszi a pára áramlását, és segít megőrizni az épület belső klímáját.

Egészségesebb beltéri környezet

A cellulóz szigetelés nemcsak környezetbarát, de az egészségünkre is kedvező hatással lehet. A kőzetgyapot gyakran tartalmaz kötőanyagokat és vegyi anyagokat, amelyek kibocsátódhatnak és befolyásolhatják a beltéri levegő minőségét. A cellulóz szigetelés természetes anyagokból készül, így nem okozza a káros anyagok kibocsátását.

Hangszigetelési tulajdonságok

A cellulóz szigetelés kiváló hangszigetelő tulajdonságokkal rendelkezik. Ezáltal nemcsak a hőtartást segíti, hanem csökkenti a zajszintet is. Különösen hasznos lehet olyan területeken, ahol fontos a csend, például városi környezetben vagy olyan helyiségekben, ahol a nyugalom elengedhetetlen.

Összegzés

Az építőiparban valódi változások akkor történnek, amikor új technológiák és anyagok jelennek meg, amelyek hatékonyabbak és fenntarthatóbbak a hagyományos alternatíváknál. A cellulóz szigetelés megjelenése az építészet hőszigetelési forradalmát jelentheti. Környezetvédelem, magasabb hőszigetelőképesség, páratűrés, és egészségesebb beltéri környezet – mindezek miatt érdemes elgondolkodni a kőzetgyapot szigetelés leváltásán, és áttérni a cellulóz szigetelésre. Az építőiparban a jövő azon múlik, hogy milyen tudatos és fenntartható döntéseket hozunk ma.

Penész a házban: Ismerjük fel, kezeljük, és előzzük meg!

Miért penészesedik a fal?

Gyakori probléma, hogy régebbi épületek szigetelése, ablakcseréje után penész jelenik meg a szobákban. A penészesedés ronda, és a penészgomba spórája az egészségre is nagyon káros.

Penészedés okai

Ha az alábbi két tényező találkozik, a fal penészesedése megindul:

  1. Alacsony a fal felületi hőmérséklete
  2. Magas a páratartalom

Ezek az alapvető fizikai okok, de ezek visszavezethetők az épület jellemzőire, illetve a lakók szokásaira. Az épület jellemzőit az ablakok cseréje alapvetően megváltoztatja, a penészedés igen sokszor az ablakcsere után indul meg.

Mit lehet tenni? A kiváltó okok megszűntetése

A penészes falfelületet lehet kaparni, festeni, lefújni vegyszerekkel, bekenni csoda festékekkel, de ez csak rövid ideig hatásos, átmeneti megoldás. A kiváltó okokat kell megszűntetni. Sajnos ez gyakran komoly költség: a penészesedés oka gyakran az épület szerkezei elemeinek a hibáira vezethető vissza.

Miért alacsony a fal felületi hőmérséklete?

Téli időszakban a fal felületi hőmérséklete igen alacsony lehet. Az okok szerteágazók:

  1. A szobában nem fűtenek eléggé. A megoldás egyszerű: fűteni kell a szobát. Sajnos a legtöbb esetben anyagi okokból, a fűtési költségek lejjebb szorítása érdekében nincs egy szoba fűtve. Sajnos nincs varázsszer, vagy a penészt kell elviselni, vagy a magasabb fűtésszámlát. Sajnos hosszú távon a penész drágább, mert a penészgomba spórája rendkívül káros az egészségre; a fűtésszámlán megtakarított pénz mehet majd gyógyszerekre, gyógykezelésre (allergia, asztma, stb…).
  2. A fal hőhidas. A hőhíd olyan felület aminek jobb a hővezetési képessége mint a környezetének, amiatt télen jobban lehűl. Egyik ilyen hőhíd tapus, amikor több épület szerkezeti elem kapcsolódik egymáshoz  (pl. külső fal – födém). A jobb hővezetésű rész télen erősen lehűl. A másik típus az ún. geometriai hőhíd, ezek az épület sarkai, kiszögelései.  Hőhíd mindig van, az egyedüli cél a hőhidak minimalzálása lehet, ennek eszköze a hőszigetelés. Sajnos bizonyos hőhíd típusok nem, vagy csak nehezen szigetelhetők. Ha a tervezés-kivitelezés során a csomópontok kialakítására nem ügyeltek kellően, akkor a hőhíd a “házba van építve”, ennek orvosolása szinte lehetetlen.
  3. Vizes falszerkezet.  A falak hővezető képességét a nedvesség javítja. Ha vízszigetelési problémák miatt a falazat a talajből folyamatosan vizet szív fel, akkor az átnedvesedett falak jobban hűlnek.

Javaslatunk: a hőhidakról és a pontos felületi hőmérsékletekről hőkamerás vizsgálat ad tájékoztatást. Sok vállalkozás foglalkozik hőkamerás épületdiagnosztikával, érdemes egyiküket felkeresni, de a Celiqum csapata is bátran segíthet ebben.

Egyes típusok páratartalmat is mérnek, és kiszámítják azt a felületi hőmérsékletet, ahol a pára kicsapódik. Ilyen eszközzel a falak kritikus felületei megkereshetők.

Miért magas a szoba páratartalma?

Egy négy fős család naponta 10-14 liter párát juttat a lakás levegőjébe. A pára forrása:

  • az emberi biológiai folyamatai (pl. légzés, izzadás)
  • fürdés
  • főzés
  • ruhaszárítás
  • takarítás (felmosás)
  • az épületben működő nyitott égésterű tüzelőberendezés működése (pl. gázbojler)
  • növények biológiai folyamatai

Az előző pontban említett vizes falak problémaköréről itt nem szólunk részletesen. A talajból érkező nedvesség a használatból a páraterhelést tovább növeli.

Fentiek részben csökkenthetők, pl. ha a ruhákat nem a szobákban szárítják, egyéb tényezők már alig, vagy egyáltalán nem befolyásolhatók. Amit meg lehet akadályozni, az a PÁRA FELHALMOZÓDÁSA. A pára azért halmozódik fel a szobában, mert a szellőzés elégtelen.

A szobákban felhalmozódott párát szellőztetéssel lehet lecsökkenteni. A legegyszerűbb az ablaknyitás lenne. Az ablaknyitás a legtöbbször nem működő módszer, mert a lakók nem szellőztetnek, mert az alapos szellőztetés kihűti a szobát, lehet újra felfűteni. Eredmény: magasabb fűtésszámla. Lásd a korábbi, “nem fűtenek eléget” pontot.

A lakók csak akkor szellőztetnek, amikor már nagyon-nagyon muszáj. Addigra késő. A páratartalom kicsapódik a hideg falon, sarokban, a penész életfeltételei már megvannak. Folyamatos, rendszeres szellőztetésre lenne szükség, ez viszont megnöveli  a fűtés költségeket, hiszen az ablakon meleg levegő távozik. A lakók az utcát fűtik.

A régebbi épületek rendelkeztek egy nem kívánatos légcserével, ami az ablakok, falak tömítetlenségein keresztül több-kevesebb levegő áramlást okozott az épületben. A legtöbb épületben nincs penész, köszönhetően ennek a láthatatlan és nem kontrollált szellőzési “módszernek”, és a megszokott reggeli és esti kereszthuzatos szellőztetésnek. A páratartalom nem tud feldúsulni. “Cserébe” a tulajdonosok az utcát is fűtik, a fűtésre fordított költség magas.

Felújítás: szigetelés, ablakcsere, kazáncsere

A penész akkor alakul ki, amikor a lakók, megelégelve a magas fűtési költségeket, és az ablakok alatt fütyülő szelet, felújításra szánják el magukat. A szigeteléssel és az új ablakokkal egy zárt, becsomagolt épületet hoznak létre, amely ugyan olcsóbban fűthető, de a kevesebb fűtés éppen abból adódik, hogy már nem megy ki a meleg levegő az ablakok résein, mert az új ablakok tökéletesen záródnak.

A rossz hír az, hogy ezzel együtt a korábbi levegő áramlás is megszűnt, ami még alacsony szinten tartotta a belső páratartalmat. A páratartalom feldúsul, a hőhidas szerkezeteken a pára kicsapódik, a penész szaporodása megindul. Hiába a külső fal szigetelése, sokszor marad hideg felület (pl. sarkok) mert a szerkezeti elemek hőhíd problémáit csupán a homlokzati hőszigetelés nem oldja meg.

Gyakran az ablakok cseréje után a régebbi kazánt is kicserélik, korszerű, kondenzációs típusra. A régebbi, kéményes gázkazánok  a “szellőztetőgép” funkcióját is betöltötték a téli időszakban. Az égéshez szükséges levegő az ablakok tömítetlenségein át érkezett a kazánhoz, és a kéményhuzat biztosította a levegő folyamatos mozgását. A kondenzációs gázkazánok nem így működnek, a gáz elégéséhez szükséges levegő nem a szobákon át érkezik. Az eredmény: a korábbi “kéményes” szellőzési módszer is megszűnt.

Más esetben a lakók milliókat költenek ablakra és hőszigetelésre, és az egyik probléma helyett egy rakás másikat kapnak: a szellőztetés hiányából adódó probléma halmazt (penészedés és levegő minőség)  Az ablakcsere után a lakók rájönnek, hogy a korábbi napi 1-2 szellőztetés már nem elég, a levegő nagyon rossz, ha nem nyitnak rendszeresen ablakot. Abszurd módon, a drága új ablakokon a lakó saját kezűleg engedi ki a hőenergiát.

Megoldás 1: kontrollált gépi szellőztetés hővisszanyerés nélkül:

Olcsó megoldás a csak elszívó rendszerek kiépítése. Figyelem, az olcsóbb egyszerű fürdőszoba elszívó ventilátorok szakaszos üzeműek, erre nem alkalmasak. Folyamatos üzemű ventilátort kell beépíteni, amely a páratartalom növekedésére a fordulatszámát megemeli, majd a normál páratartalom visszaállítása után egy alap szellőzésre áll be. A friss levegőt légbevezetőkön keresztül kell a szobába juttatni.

 Az ilyen ventilátoroknak az alábbi műszaki jellemzői:

  • folyamatos üzemre alkalmas, golyós csapágyazású
  • csendesített üzemű, alapjárati zajszintje 15 dB alatti
  • kis fogyasztású, alapjárati fogyasztása 2-5W
  • légcsatornázhatók (a legolcsóbb ventilátor típusok csak oldalfalba szerelhetők, 2-3 méter légcsatornával már nem bírnak el)
  • képesek páratartalomra szabályozni

Megoldás 2: páramentesítő készülék

Legtöbben a páramentesítő készüléket javasolják a penész ellen. Ezek a készülékek valóban hatékonyan csökkentik a szoba páratartalmát, viszont számolni kell az alábbiakkal is:

  • a gépek működése zajjal jár
  • a gépek fogyasztás nem elhanyagolható, gépnagyságtól függően kb. 160-300 W
  • a gépek a szoba levegőjét keringtetik, és hűtik, friss levegőt nem juttatnak a szobába
  • a szoba levegője továbbra is elhasznált és rossz minőségű lesz (sok CO2 és kevés oxigén), csak a pára mennyisége csökken
  • továbbra is ablakot kell nyitni a friss levegőért, a fűtési rendszer emiatt az utcát is fűti

Megoldás 3: kontrollált gépi szellőztetés hővisszanyeréssel

Teljes megoldást kizárólag a hővisszanyerő szellőztető rendszer jelent. Ez biztosítja a párás levegő folyamatos elszívását, amellett, hogy energiát nem dob ki az ablakon: a meleg levegővel a téli hideg, friss levegőt fűti fel. A hővisszanyerős szellőztetők teljes megoldást nyújtanak:

  • folyamatosan kijuttatják a párás, elhasznált levegőt a szobákból
  • a párás, rossz minőségű levegő helyett friss, száraz levegőt juttatnak a szobába
  • a téli hideg, friss levegőt a hővisszanyerő fűti fel, ingyen
  • a bejuttatott friss levegőt szűrik, így akár pollenmentes levegő is bejuttatható
  • a jó minőségű hővisszanyerős szellőztetők fogyasztása elhanyagolható, kb. 10W/ szoba
  • a jó minőségű hővisszanyerős szellőztetők zajszintje elhanyagolható, 25 db(A) alatt van
  • mivel nem kell ablakot nyitni, hogy a lakók friss levegőhöz jussanak, ezért a fűtési rendszer sem dolgozik feleslegesen az utca fűtésén, nincs pazarlás
  • a hővisszanyerős szellőztetőgép nyáron is működik, ilyenkor a szobába érkező friss levegő hűvösebb

Az eredmény nem csak a penész eltűnése, hanem folyamatos friss, jó minőségű levegő a szobákban, a fűtési költségek csökkentésével.

Forrás: https://szellozes.info/hovisszanyeros-szellozteto-tudastar/szellozes-alapismeretek/peneszesedes-kezelese-szellozessel

Cum să evitați mucegaiul în casa ta.

În timp ce mulți dintre noi acordăm o atenție deosebită aspectului estetic al locuințelor noastre, uneori uităm să ne concentrăm asupra problemelor care pot apărea în adâncurile peretelui și ale podelei. Unul dintre aceste invizibili “locatari” nedoriti este mucegaiul, o problemă des întâlnită în multe locuințe. Această ciupercă microscopica poate să apară în diferite zone ale casei, mai ales în medii umede și întunecate, și poate crea nu doar un aspect neplăcut, ci și probleme de sănătate pentru locatari.

Ce este mucegaiul si de ce apare in casa?


Mucegaiul este o formă de ciupercă microscopică care se dezvoltă în mediul umed. Există mii de specii de mucegai, iar acestea pot varia în culoare, dimensiune și aspect. În general, mucegaiul se formează prin reproducerea sporilor, care sunt particule microscopice ce pot călători prin aer și pot supraviețui în medii diverse.

Poate apărea în case din mai multe motive, dar principalul factor este prezența umidității. Iată câteva motive comune pentru apariția mucegaiului în locuințe:

  1. Umiditate crescută: Locuințele cu niveluri ridicate de umiditate sunt mai predispuse la dezvoltarea mucegaiului. Acest lucru poate fi cauzat de scurgeri de apă, infiltrare prin pereți și acoperiș, sau chiar de activități casnice care generează vapori de apă (cum ar fi gătitul și dușul).
  2. Ventilație insuficientă: O ventilație necorespunzătoare poate contribui la stagnarea aerului umed în interiorul casei, creând condiții favorabile pentru dezvoltarea mucegaiului. Lipsa unei circulații adecvate a aerului poate duce la acumularea umidității în anumite zone.
  3. Infiltrare de apă: Pătrunderea apei prin acoperișuri, ferestre, uși sau pereți poate crea medii umede propice pentru mucegai. Este important să se repare orice scurgere sau infiltrare pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului.
  4. Condiții climatice: Clima locală poate influența apariția mucegaiului. În regiunile cu veri calde și umede, sau în locuințele situate în zonele cu climă tropicală, mucegaiul poate fi o problemă mai frecventă.

Unde apare, de obicei, mucegaiul in casa?

In baie

  • In zona cabinei de dus si a cazii: placile ceramice din jurul faiantei si a cazii sunt locul in care mucegaiul apare cel mai frecvent. De asemenea, este bine sa verifici perdeaua de la dus sau cada, dar si zona din jurul robinetilor si a dusului.
  • Suprafata chiuvetei si a vasului de toaleta, gresia si faianta din jurul acestora, spatiul de sub chiuveta (unde depozitezi produsele pentru curatenie) si toate tevile.
  • Peretii, podelele si covorasele din baie.
  • In jurul masinii de spalat.
  • In jurul ferestrelor si a pervazurilor.

In bucatarie

  • In interior, pe suprafat sau sub chiuveta de bucatarie.
  • In frigider (inclusiv tava de picurare si dozatorul de apa/gheata), in spatele frigiderului si in camara.
  • In microunde si in cuptor, precum si in spatele acestora.
  • In jurul ferestrelor si a pervazurilor.

In dormitor

  • Pe salteaua patului.
  • In jurul ferestrelor si a pervazurilor.
  • Aerisirile aparatului de aer conditionat.

In sufragerie sau living

  • Pe canapele si perdele.
  • In zona semineului.
  • In jurul ferestrelor si a pervazurilor.

In pod 

  • Pe tavan/acoperis, din cauza unor eventuale scurgeri.
  • In jurul oricarei aerisiri care provine de la bucatarie sau baie.
  • In zona boilerului si a cazanelor pentru calorifere.
  • In izolatia termica. 

In beci/subsol

  • In jurul tevilor si a conductelor.
  • In zone ale fundatiei unde pot aparea eventuale scurgeri.
  • In jurul pompelor de apa.
  • Pe langa aerisiri.

In garaj

  • In spatele sau sub oricare zona in care sunt depozitate obiecte.
  • In jurul usii si a ferestrelor.

Metode eficiente pentru a scapa de mucegaiul


Eliminarea mucegaiului din locuință poate fi o sarcină dificilă, dar există câteva metode eficiente pe care le poți încerca. Este important să iei în considerare că, pe lângă îndepărtarea vizibilă a mucegaiului, trebuie să identifici și să remediezi cauza subiacentă a problemei pentru a preveni recurența. Iată câteva metode:

Curățarea cu soluții antimucegai

  • O soluție simplă de curățare poate fi preparată amestecând apă și oțet alb în proporții egale sau folosind apă în care ai adăugat puțină sare.
  • Amestecă bicarbonat de sodiu cu apă pentru a forma o pastă și aplică-o pe suprafețele acoperite de mucegai. După uscare, șterge zona.

Produse comerciale antimucegai

  • Există numeroase produse antimucegai disponibile în comerț sub formă de spray-uri, soluții sau geluri. Acestea pot fi eficiente în eliminarea mucegaiului.
  • Asigură-te că urmezi instrucțiunile producătorului și utilizează echipament de protecție, cum ar fi mănuși și mască.

Aerisire și ventilație

  • Asigură-te că locuința beneficiază de o bună circulație a aerului. Deschide ferestrele și ușile pentru a permite aerului să circule.
  • Instalează ventilatoare în zonele cu umiditate crescută, precum băi și bucătării.

Controlul umidității

  • Folosește dezumidificatoare pentru a reduce nivelurile de umiditate în locuință.
  • Repară orice scurgeri de apă sau infiltrări care pot contribui la creșterea umidității.

 Îndepărtarea materialului afectat

  • În cazul materialelor de construcție serios afectate de mucegai, cum ar fi ghipsul sau lemnul, poate fi necesar să le îndepărtezi și să le înlocuiești.

Utilizarea de uleiuri esențiale antimicrobiene

  • Unele uleiuri esențiale, cum ar fi uleiul de arbore de ceai, lavandă sau eucalipt, au proprietăți antimicrobiene și pot fi folosite pentru a curăța și a preveni dezvoltarea mucegaiului.

Consultați specialiștii

  • În cazul unei infestări serioase sau dacă nu reușești să controlezi problema, consultă un specialist în controlul mucegaiului sau un inspector de mucegai pentru evaluare și soluții profesionale.


Prevenirea mucegaiului implică gestionarea factorilor care favorizează dezvoltarea sa, în special umiditatea. Iată câteva măsuri pe care le poți lua pentru a preveni apariția mucegaiului în locuință:

  1. Menține nivelurile optime de umiditate: Asigură-te că nivelul de umiditate în locuință este între 30% și 50%. Poți utiliza un dezumidificator pentru a controla umiditatea, în special în încăperi precum băile și bucătăriile.
  2. Ventilație corespunzătoare: Asigură-te că locuința beneficiază de o bună circulație a aerului. Deschide ferestrele și ușile regulat pentru a permite aerului să circule. Instalează ventilatoare în băi și bucătării pentru a elimina aburul și a preveni acumularea umidității.
  3. Repară scurgerile de apă imediat: Verifică și repară orice scurgeri de apă sau infiltrări în mod imediat. Mici scurgeri pot duce la formarea mucegaiului în zonele afectate.
  4. Izolarea adecvată: Asigură-te că locuința este bine izolată pentru a preveni formarea condensului. Condensul poate apărea pe suprafețe reci și poate contribui la dezvoltarea mucegaiului.
  5. Evitarea suprafețelor poroase în zone umede: În băi și bucătării, evită utilizarea de materiale poroase, cum ar fi gips-cartonul în jurul chiuvetelor și cadelor de duș. Optează pentru materiale rezistente la apă.
  6. Curățare regulată: Curăță regulat și menține igiena locuinței pentru a preveni acumularea de praf și particule care pot favoriza dezvoltarea mucegaiului.
  7. Utilizarea de subsoluri impermeabile: Dacă locuința are un subsol, asigură-te că este bine izolat și impermeabilizat pentru a preveni infiltrarea apei.
  8. Folosirea de uleiuri esențiale antimicrobiene: Unele uleiuri esențiale, cum ar fi uleiul de arbore de ceai, pot fi utilizate pentru a menține mediul mai puțin prielnic pentru dezvoltarea mucegaiului. Adaugă câteva picături în soluția de curățare sau folosește un difuzor.
  9. Verificarea acoperișului și a țiglelor: Asigură-te că acoperișul și țiglele sunt în stare bună pentru a preveni scurgerile de apă în timpul ploilor.
  10. Monitorizarea și intervenție rapidă: Fii atent la semnele de mucegai, cum ar fi mirosul neplăcut sau pete suspecte. Dacă observi semne, acționează rapid pentru a identifica și remedia problema.

Standardul nZEB

O clădire cu emisii aproape zero (NZEB) este o clădire care are o performanță energetică foarte ridicată, în timp ce cererea sa de energie aproape zero sau foarte scăzută trebuie să fie acoperită într-o măsură semnificativă de energie din surse regenerabile, inclusiv surse regenerabile locale sau din apropiere.

Clădiri cu emisii zero

Propunerea Comisiei de revizuire a directivei (decembrie 2021) va trece de la actuala NZEB la clădirile cu emisii zero (ZEB), aliniind cerințele de performanță energetică pentru clădirile noi la obiectivul de neutralitate climatică pe termen lung și la principiul “eficiența energetică pe primul loc”.

În conformitate cu directiva propusă, o clădire cu emisii zero este definită ca o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată și o cerere de energie foarte scăzută, care este în continuare acoperită în întregime de energie din surse regenerabile și fără emisii de carbon provenite din combustibili fosili.

Cerința ZEB se va aplica tuturor clădirilor noi de la 1 ianuarie 2030 și tuturor clădirilor noi utilizate sau deținute de autoritățile publice de la 1 ianuarie 2027.

În timp ce propunerea se concentrează pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, definiția ZEB include, de asemenea, calcularea potențialului de încălzire globală (GWP) în funcție de ciclul de viață și prezentarea acestuia în certificatul de performanță energetică al clădirii. Această cerință se va aplica de la 1 ianuarie 2027 tuturor clădirilor noi cu o suprafață utilă mai mare de 2.000 de metri pătrați și de la 1 ianuarie 2030 tuturor clădirilor noi.

nZEB = Clădire cu consum de energie aproape zero

Beneficiile nZEB

Toți parametrii locuințelor cu consum de energie aproape zero pot fi controlați de la distanță, stocați și analizați în permanență.

Pe lângă beneficiile de mediu pe termen lung, beneficiarii caselor nZEB percep, de asemenea, beneficii imediate în ceea ce privește costurile de întreținere. Factura pentru o casă cu consum de energie aproape zero este minus sau cel puțin zero. De fapt, casa viitorului, casa nZEB, nu numai că nu are facturi lunare, dar poate chiar să nu aibă niciun venit. Casele nZEB sunt case care folosesc tehnologii inteligente și, prin urmare, au cea mai mică cantitate de aer viciat.

Clădirile nZEB contribuie la dezvoltarea durabilă în trei moduri

  • Proiectarea clădirilor poate contribui la reducerea consumului de energie: arhitecții și constructorii ar trebui să conceapă soluții care să utilizeze mult mai bine resursele naturale (lumina soarelui, vântul, căldura exterioară, amplasamentul, caracteristicile climatice etc.) pentru a reduce consumul de energie fără a sacrifica confortul și nevoile ocupanților.
  • Încurajarea utilizării cât mai largi a surselor de energie regenerabilă pentru a reduce emisiile de CO2 și pentru a reduce dependența de sursele convenționale, foarte poluante: o parte semnificativă a consumului de energie ar trebui să provină din surse regenerabile (fotovoltaice sau eoliene), pompe de căldură sau încălzire urbană, pentru a face sectorul construcțiilor mai eficient și mai decarbonizat.
  • Legislația care respectă acest standard încurajează construcția de clădiri eficiente din punct de vedere energetic.

Câteva elemente-cheie pentru clădirile nZEB, din surse de specialitate:

Conformitatea pereților

Aceasta este una dintre cele mai importante măsuri din faza de proiectare pentru a atinge nivelurile de performanță energetică asociate cu standardul nZEB, deoarece, de obicei, cea mai mare parte a energiei dintr-o clădire se pierde prin pereți.

Optimizarea raportului dintre suprafața opacă și cea vitrată

Această etapă este de mare importanță în procesul de renovare la standardele nZEB și poate avea un impact semnificativ asupra consumului de energie.

Optimizarea câștigurilor solare

În această etapă, trebuie luate în considerare atât beneficiile, cât și problemele legate de aportul de energie solară. În primul rând, ar trebui să se ia în considerare dispunerea clădirii în raport cu condițiile de amplasare (de exemplu, prezența vegetației din apropiere sau regimul de înălțime al clădirilor învecinate). De asemenea, ar trebui să se ia în considerare orientarea clădirii în raport cu linia orizontului. Nu în ultimul rând, ar trebui să se ia în considerare soluții de umbrire pasivă sau activă pentru a evita supraîncălzirea în timpul sezonului cald.

Energie regenerabilă

Utilizarea surselor de energie regenerabilă în clădire pentru diverse aplicații, cum ar fi încălzirea apei, încălzirea/răcirea și producerea de energie electrică, este esențială pentru clădirile nZEB. Obiectivul principal al instalării tehnologiilor de energie regenerabilă este reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor de CO2. Astfel de tehnologii pot include generatoare eoliene, sisteme fotovoltaice, sisteme de colectoare solare, centrale electrice pe biomasă, cogenerare pe biomasă, biogaz sau biocombustibili și diferite tipuri de pompe de căldură.

Ventilație mecanică cu recuperare de căldură

Sistemele de ventilație mecanică sunt deosebit de importante pentru sănătatea ocupanților și pentru calitatea aerului interior. Ventilația cu recuperare de căldură urmărește să reducă pierderile de căldură din ventilația naturală prin deschiderea ferestrelor, ceea ce duce la economii de energie. Se va înregistra un consum suplimentar de energie electrică și costuri suplimentare de întreținere și reparații, dar confortul sporit ar trebui să constituie baza pentru alegerea soluției optime.

Pompe de căldură

Factorul de performanță al unei pompe de căldură reprezintă raportul dintre energia termică produsă și cantitatea de energie electrică utilizată pentru funcționarea acesteia, în medie pe parcursul unui an. Cu cât coeficientul de performanță este mai mare, cu atât pompa de căldură este mai eficientă. De cele mai multe ori, energia motrice este energia electrică – de aceea, procesul de încălzire bazat pe utilizarea pompelor de căldură se numește “electrificarea încălzirii”. Pompele de căldură pot fi, de asemenea, reversibile, adică pot funcționa în regim de răcire.

Comportamentul utilizatorului

Conform orientărilor publicate de minister, comportamentul utilizatorilor are un impact semnificativ asupra performanței energetice a clădirilor nZEB. În acest sens, informarea, educarea și împuternicirea ocupanților pentru a opera clădirea și instalațiile sale într-un mod eficient din punct de vedere energetic are un impact pozitiv. Acest lucru poate duce la economii semnificative în ceea ce privește costurile energetice.

Celiqum și Celiqum Home se străduiește în mod constant să utilizeze energie regenerabilă și inovatoare, deoarece casele prefabricate, eficiente din punct de vedere energetic, necesită soluții de succes pe termen lung și de succes. Fiecare casă familială este garantată a fi construită conform standardelor nZEB.

Sursa: https://www.romania-eficienta.ro/ce-inseamna-o-cladire-nzeb-scurt-ghid-de-implementare/

Mit takar az nZEB standard?

A közel nulla kibocsátású épület (NZEB) olyan épületet jelent, amely nagyon magas energiateljesítménnyel rendelkezik, miközben a közel nulla vagy nagyon alacsony energiaszükségletet jelentős mértékben, megújuló forrásokból származó energiával kell fedezni, beleértve a helyben vagy a közelben előállított megújuló forrásokból származó energiát.

Nulla kibocsátású épületek

Az irányelv felülvizsgálatára irányuló bizottsági javaslat (2021 decembere) a jelenlegi NZEB-ről a nulla kibocsátású épületek (ZEB) felé tesz előrelépést, összehangolva az új épületek energiateljesítményére vonatkozó követelményeket a hosszabb távú klímasemlegességi céllal és az “energiahatékonyság az első” elvvel.

Az irányelvjavaslat szerint a nulla kibocsátású épületet olyan épületként határozzák meg, amely nagyon magas energiateljesítménnyel rendelkezik, és a még mindig szükséges nagyon alacsony energiamennyiséget teljes mértékben megújuló energiaforrásokból származó energiával fedezi, és a helyszínen fosszilis tüzelőanyagokból származó szén-dioxid-kibocsátás nélkül.

A ZEB-követelményt 2030. január 1-jétől kell alkalmazni minden új épületre, 2027. január 1-jétől pedig minden új, hatóságok által használt vagy tulajdonolt épületre.

Míg a javaslat középpontjában az üvegházhatású gázok kibocsátásának csökkentése áll, a ZEB meghatározása magában foglalja továbbá a globális felmelegedési potenciál (GWP) életciklusonkénti kiszámítását és az épület energiateljesítményre vonatkozó tanúsítványban történő közzétételét. Ezt a követelményt 2027. január 1-jétől kell alkalmazni minden 2000 négyzetméternél nagyobb hasznos alapterületű új épületre, 2030. január 1-jétől pedig minden új épületre.

nZEB = nearly Zero-Energy Building – közel nulla energiaigényű épület

Az nZEB előnyei

A közel nulla energiafelhasználású otthonok minden paramétere távolról vezérelhető, tárolható és folyamatosan elemezhető.

A hosszú távú környezeti előnyök mellett az nZEB-házak haszonélvezői a fenntartási költségek tekintetében azonnali előnyöket is érzékelnek. Egy közel nulla energiájú otthon számlája mínusz vagy legalábbis nulla. Valójában a jövő házának, az nZEB-háznak nemcsak havi számlái nincsenek, hanem esetleg még bevételei is. Az nZEB-házak olyan házak, amelyek intelligens technológiákat használnak, és ezért a legkevesebb állott levegővel rendelkeznek.

Az nZEB épületek három módon járulnak hozzá a fenntartható fejlődéshez

  1. Az épületek tervezése segíthet az energiafogyasztás csökkentésében: az építészeknek és az építtetőknek olyan megoldásokat kell tervezniük, amelyek sokkal jobban kihasználják a természeti erőforrásokat (napfény, szél, kültéri hő, elhelyezkedés, éghajlati jellemzők stb.) az energiafogyasztás csökkentése érdekében anélkül, hogy a lakók kényelmét és igényeit feláldoznák.

2. A megújuló energiaforrások minél szélesebb körű használatának ösztönzése a CO2-kibocsátás csökkentése és a hagyományos, erősen szennyező forrásoktól való függőség csökkentése érdekében: az energiafogyasztás jelentős részének megújuló forrásokból (fotovoltaikus vagy szélenergia), hőszivattyúkból vagy távfűtésből kell származnia, az épületszektor hatékonyabbá és szén-dioxid-mentessé tétele érdekében.

3. Az e szabványnak megfelelő jogszabályok ösztönzik az energiahatékony épületek építését.

Néhány meghatározó elem az nZEB épületek számára, szakértői forrásból:

A falak megfelelősége

    Ez az egyik legfontosabb intézkedés a tervezési szakaszban az nZEB-szabványhoz kapcsolódó energiateljesítményszintek elérése érdekében, mivel általában a legtöbb energia egy épületben a falakon keresztül vész el.

    Az átlátszatlan és az üvegezett felület arányának optimalizálása

    Ez a lépés nagy jelentőséggel bír az nZEB-szabványok szerinti felújítás folyamatában, és jelentősen befolyásolhatja az energiafogyasztást.

    A napenergia-nyereség optimalizálása

    Ebben a szakaszban a napenergia-bevitelből származó előnyöket és problémákat egyaránt figyelembe kell venni. Először is, az épület elrendezését a helyszín adottságaihoz (pl. a közeli növényzet megléte vagy a szomszédos épületek magassági rendszere) viszonyítva kell mérlegelni. Figyelembe kell venni az épület orientációját is az égtájakhoz viszonyítva. Végül, de nem utolsósorban, a forró évszakban a túlmelegedés elkerülése érdekében passzív vagy aktív árnyékolási megoldásokat kell mérlegelni.

    Megújuló energia

    A megújuló energiaforrások használata az épületben különböző alkalmazásokban, például vízmelegítés, fűtés/hűtés és villamosenergia-termelés céljából meghatározó az nZEB-épületek esetében. A megújuló energiát hasznosító technológiák telepítésének fő célja a fosszilis tüzelőanyagok felhasználásának és a CO2-kibocsátás csökkentésének mérséklése. Ilyen technológiák lehetnek: szélgenerátorok, fotovoltaikus rendszerek, napkollektoros rendszerek, biomassza erőművek, biomasszához kapcsolt energiatermelés, biogáz vagy bioüzemanyagok és különböző típusú hőszivattyúk.

    Mechanikus szellőztetés hővisszanyeréssel

    A mechanikus szellőztető rendszerek különösen fontosak a lakók egészsége és a beltéri levegő minősége szempontjából. A hővisszanyerős szellőztetés célja a természetes szellőzés hőveszteségének csökkentése az ablakok kinyitásával, ami energiamegtakarítást eredményez. További villamosenergia-fogyasztás, valamint további karbantartási és javítási költségek keletkeznek, de a megnövekedett kényelemnek kell az optimális megoldás kiválasztásának alapjául szolgálnia.

    Hőszivattyúk

    A hőszivattyú teljesítménytényezője a nyert hőenergia és a működéshez felhasznált villamos energia mennyiségének aránya, egy év átlagában. Minél magasabb a teljesítménytényező, annál hatékonyabb a hőszivattyú. A legtöbbször a hajtó energia a villamos energia – ezért nevezik a hőszivattyúk használatán alapuló fűtési folyamatot “a fűtés villamosításának. A hőszivattyúk lehetnek reverzibilisek is, azaz hűtési üzemmódban is működhetnek.

    Felhasználói magatartás

    A minisztérium közzétett iránymutatásai szerint a felhasználói magatartás jelentős hatással van az nZEB-épületek energiateljesítményére. E tekintetben a lakók tájékoztatása, oktatása és képessé tétele az épület és a létesítmények energiahatékony üzemeltetésére pozitív hatással van. Ez jelentős megtakarítást eredményezhet az energiaköltségek tekintetében.

    A Celiqum és Celiqum Home cégcsoport folyamatosan törekszik a megújuló és innovatív energiafelhasználás alkalmazására, hiszen az előregyártott, energiatakarékos otthonok megkövetelik a hosszútávú és sikeres megoldásokat. Minden családi ház, ami az alapra kerül rá, garantáltan az nZEB standardokra épül.

    Forrás: https://www.romania-eficienta.ro/ce-inseamna-o-cladire-nzeb-scurt-ghid-de-implementare/

    Construiește-ți viața în mod eficient: nașterea unui fond de casă

    Fundația este un element fundamental al unei case, deoarece determină rezistența generală a clădirii și înălțimea corespunzătoare a structurii. Prin urmare, este important să vă familiarizați cu întregul proces de pregătire și construcție a fundației unei case.

    Ce este fundația unei case?


    Fundația este structura de bază care susține întreaga clădire. Înainte de a începe lucrările, este important să aveți un plan clar al viitoarei case și să știți cum va arăta fundația.

    În funcție de materialele folosite și de înălțimea casei, greutatea acesteia poate varia. Prin urmare, fundația trebuie să fie adecvată pentru a susține structura și materialele și pentru a rezista la tensiunile pe care le creează. De exemplu, o clădire înaltă din beton necesită o fundație mai grea decât o casă mică din lemn.

    Cum să vă pregătiți pentru fundație?

    Etapa pregătitoare


    Înainte de a începe lucrările de fundație, există anumite pregătiri care nu trebuie neglijate. Acestea vor asigura construirea unei fundații rezidențiale puternice, adecvate terenului pe care va fi ridicată clădirea.

    Evaluarea solului.


    Un proiect de construcție ar trebui să înceapă cu o evaluare a solului de către un inginer de proiectare. În acest fel, ei pot determina dimensiunile exacte ale tipului de casă care urmează să fie construită. Cu toate acestea, o parte importantă a acestui proces este reprezentată de studiul pe teren.

    Un astfel de studiu poate furniza informații despre tipul de sol, riscul seismic, panta, calitatea, adâncimea înghețului, adâncimea pânzei freatice, consistența sau stabilitatea.

    De exemplu, solurile argiloase vor avea o coeziune mai mare, iar solurile nisipoase vor avea o coeziune mai mică. Pentru a determina adâncimea fundației, este foarte important să se cunoască adâncimea de îngheț. Acești factori sunt esențiali în selectarea grosimii ideale a fundației și a structurii casei pentru a obține o clădire stabilă.

    Pregătirea solului.


    După ce sunt stabilite toate detaliile de proiectare a casei, următorul pas este pregătirea solului. Pentru a începe construcția, terenul trebuie să fie curățat și pregătit în profunzime.

    Prin urmare, toată vegetația trebuie îndepărtată și clădirile vechi trebuie demolate. Pentru aceste lucrări sunt necesare utilaje, cum ar fi utilajele de demolare a șantierului. Există, de asemenea, lucrări de nivelare și nivelare a terenului, pentru care se folosește un compactor.

    Trasarea fundației.

    Această etapă presupune determinarea conturului viitoarei fundații și efectuarea tuturor măsurătorilor necesare. Măsurătorile pot fi efectuate cu ajutorul unor pictograme mai precise sau manual. În cazul în care este manuală, aceasta presupune plasarea fusurilor de fiecare parte a fundației și întinderea unui fir între ele cu ajutorul capetelor (mături orizontale care leagă cele două fusuri).

    Faza de fundație a casei

    Odată ce toate etapele pregătitoare au fost finalizate cu succes, este timpul să se înceapă lucrările de fundație. Respectarea fiecărei etape este esențială pentru a stabiliza întreaga clădire.

    Excavarea fundației

    Prima etapă este săparea fundației. În funcție de tipul de casă pe care îl doriți, vă puteți baza pe două tipuri de excavare.

    În primul rând, există metoda șanțului, care presupune săparea doar la suprafața fundației și este cea mai frecvent utilizată pentru case. Este o metodă obișnuită de excavare a întregii suprafețe a clădirii și este folosită pentru clădiri mai mari și case cu subsoluri sau demisoluri.

    Adâncimea șanțului determină dacă este necesar să se instaleze cofraje din lemn sau din metal pentru a sprijini betonul care urmează să fie turnat; acest sprijin este absolut esențial atunci când se sapă șanțuri cu o adâncime mai mare de 2 metri.

    Punerea în operă a betonului – turnarea

    Primul strat de beton se așterne cât mai repede posibil după construirea șanțului. Acest lucru se numește beton de nivelare și nivelează fundația și baza pe care sunt instalate coloanele de susținere. Îl puteți cumpăra de la un magazin de beton sau îl puteți prepara singur.

    Avantajul producerii betonului direct pe șantier este că puteți produce exact cantitatea de care aveți nevoie. Veți avea nevoie de o betonieră și de toate ingredientele necesare: apă, ciment, nisip, pietriș și balast. Există diverse rețete pentru beton, iar varietatea necesară trebuie stabilită împreună cu arhitectul sau proiectantul la începutul proiectului.

    Imediat după ce betonul este plasat, stratul de beton trebuie fixat. Acesta este procesul de îndepărtare a golurilor și de asigurare a consolidării cu ajutorul unui vibrator de beton. Betonul trebuie să fie vibrat în termen de 2 ore de la punerea în operă și înainte de a se usca.

    Consolidarea

    Consolidarea fundațiilor joacă un rol în asigurarea rezistenței generale a clădirii. Acesta începe cu amplasarea de coloane armate deasupra stratului de beton. Apoi, este necesar să se plaseze un număr de bare de oțel beton între cele două la intervale de cel puțin 10 cm și nu mai mult de 25 cm. Aceste bare sunt conectate printr-o ramă numită „striație”, consolidând astfel armătura.

    De asemenea, se cere ca barele să fie susținute pe grinzi și, odată ce grinzile sunt instalate, aceste grinzi trebuie să fie conectate între ele cu benzi de armare.

    Armăturile pot fi împărțite în trei tipuri principale, în funcție de materialul din care sunt fabricate: armătura OB este un material din oțel pentru beton cu o rezistență de 37 și este folosită în mod obișnuit pentru grinzi; armătura PC are o rezistență de 52, este mai durabilă și are caneluri pentru o mai bună aderență; iar plasa sudată este un material din oțel pentru beton cu o rezistență de 37 și este folosită în mod obișnuit pentru grinzi. Plasa sudată poate fi netedă sau cu nervuri și variază în grosime, oferind aceeași rezistență ridicată ca și armătura din PC.

    Cofrarea

    Atunci când fundația casei trece deasupra nivelului solului, se formează soclul. Pentru a o stabiliza complet, trebuie să se construiască un cofraj. Se toarnă un nou strat de beton, iar acest cofraj îl va susține. Este format din scânduri orizontale, dreptunghiulare și alte scânduri plasate în diagonală ca suporturi.

    Această structură trebuie să fie foarte stabilă și puternică, astfel încât să nu se prăbușească atunci când se toarnă betonul. Din acest motiv, se recomandă utilizarea lemnului gros de molid. După ce betonul s-a întărit, cofrajul trebuie îndepărtat. Pentru a facilita acest lucru, există substanțe speciale care se aplică pe lemn înainte de procesul de decapare.

    Turnarea substratului la nivelul zero

    Aceasta este etapa finală a construcției fundației și implică utilizarea de diverse materiale. În această etapă, golul de după îndepărtarea cofrajului trebuie mai întâi umplut cu un strat de pământ cu o grosime de cel mult 30 cm. Astfel, se asigură că placa care urmează să fie turnată este nivelată corespunzător, astfel încât să nu existe goluri sub placă.

    În etapa următoare, se așează un strat de pietriș de 10 cm grosime. Apoi se pulverizează apă și se aplică izolația. Pentru primele, se vor adăuga membrane de tip diblu, iar pentru cele din urmă, plăci de polistiren extrudat. În plus, se adaugă o plasă sudată. Este important să se lase un mic spațiu între plasă și stratul de polistiren, astfel încât betonul să poată pătrunde sub plasă.

    În cele din urmă, se toarnă placa de beton. Cu toate acestea, există câteva lucruri de reținut. În cazul unei case cu două etaje, este necesar să se lase spațiu pentru scările interioare pentru a începe să fie instalat. În caz contrar, este necesar spațiu liber pentru țevile sanitare.

    Reguli de urmat pentru fundațiile caselor

    Fundația casei este structura de bază a întregii clădiri, iar rezistența și durabilitatea clădirii depind de fundație. Prin urmare, pentru a asigura succesul lucrării, trebuie respectate anumite reguli. În primul rând, este important să se respecte desenele arhitectului sau ale designerului și să se utilizeze materiale și instrumente de construcție de înaltă calitate.

    Pentru a asigura stabilitatea fundației încă de la început, nu săpați pe vreme umedă. În caz contrar, va fi necesar un drenaj pentru a elimina apa din șanț, deoarece aceasta va avea un impact semnificativ asupra rezistenței acestuia.

    Betonul trebuie să fie pus în operă la o temperatură cuprinsă între 5°C și 30°C. Pentru vară, se recomandă să se facă după-amiaza sau seara. Pentru construcțiile de iarnă este necesară o protecție suplimentară, cum ar fi acoperirea stratului de beton cu un strat de geotextil pentru a-l proteja de îngheț.

    Înainte de a începe un proiect de anvergură, cum ar fi construirea unei case, este foarte important să înțelegeți toate etapele. Utilizarea celor mai bune materiale și respectarea cu strictețe a tuturor pașilor și regulilor vor asigura că fundația casei va dura mult timp și va avea ca rezultat o clădire puternică și stabilă.